humanist @ roua.org : - fais que ton rêve soit plus long que la nuit

representations of being

Written by Romeo Anghelache no comments

Is means limited, and viceversa, as pointed before.

In describing something which is, the natural tendency is to simplify the expression of this experience, that is, to reduce it to a particular case of a rule, a law of "nature". This is a choice, and, by commiting to it, we push some of the rest of the world outside our descriptive reach.

That is, once a set of laws has been chosen to describe things that are, we are left with a rest of existent things which can be only enumerated, only pointed out, things which are out of the picture covered by our choice of laws. Enumerated, not necessarily counted, that is, all we can do is name them. This naming choice, is, at best, a choice of a law placeholder but without any warranties until a society of observers settle to fill it out.

These enumerable things can only be met, stumbled upon, say, touched, and sometimes these events force us to review our previous picture choice, our previous set of "natural" laws. By modifying our choice, we include the newly met things in our reductionist picture, but we're bound to add some of the old "explained/covered by law" things, to the new only enumerable set.

The laws we choose to use at any time, we call them "natural", and they are opportunistic choices, according to our wishes, incomplete, as the part of all they are describing: wave/particle, or gravitation/probability.

Our reductionist part of knowledge, whatever our choice is now or may be whenever, is incomplete relative to the incompleteness of is itself.

Briefly: is is already different from all, less, and a law simplifying the less is even lesser, because the law is ours.

To put it differently: all(nothing) > set of primary signs (is, etc.) > set of laws(relational attributes, grammars).

version 0.9.3

Written by Romeo Anghelache no comments

Hermes version 0.9.3 is online:

  • the library document is made of sections (type envelope, section, subsection, subsubsection, bibliography etc.)
  • it has better structured metadata,
  • the citations/bibliography have gone semantic too (no longer on the fly id generation)
  • some bugs fixed (DeclareMathOperator of AMSLaTeX works fine now).
  • the publishing stylesheet is more elegant and exports the metadata in the xhtml typical fields

The example collection of converted articles (XML+MathML+Unicode) is available here.

enjoy.

definition of being

Written by Romeo Anghelache no comments

In "Kant and the platypus", Umberto Eco notes that there is something, before somebody talks about it.

I think that is is exactly and entirely equivalent with limited. A subject can't notice something without perceiving, or inventing, a limit (or attribute) of that something.

The general case is the universe. Here, we invented a name that means all, that is, unlimited; that is, unlimited by any distinctive feature, because it can't be compared to another all.

Therefore all, the universe, includes everything, and, along with it, anything anybody can imagine beyond everything. The only notion equivalent with all is nothing.

Therefore, because any subject/observer is necessarily a part of all/nothing, or a feature of it, it follows that any subject is bound to consider anything noticeable as being, that it is.

So, is means limited, that is, has attributes, that is, can be talked about or indicated, enumerated.

So, I think that is, or can be talked about, or can be described, or can be pointed at, are entirely equivalent and synchronous attributes of a subject's knowledge.

It also follows that the only something which is in itself, independent of any observer's existence, is all (has all the imaginable and unimaginable properties).

And all, the universe, can be, in a simpler manner, denoted as nothing: the all has all the properties and their opposites simultaneously.

If this picture seems unintelligible to you, note that the number 0 (zero) can be represented as a compensating sum of arbitrary integer numbers, but any part of this combination can be said to have a specific attribute, that is, can be said to be.

This picture also implies, as a byproduct, that any subject/observer is compensated for by the rest of the universe, which means, operationally, that no observer can be precisely delimited objectively, that is, any defined observer is a convention among many other observers, or, briefly, there is no unique and local definition of an observer/subject. The same applies to anything that can be said to be.

Therefore a unique and local definition of anything, is, in fact, a belief, a dogma, a convention, a contract; and needs to be interpreted as nothing more than a proposal.

One has the freedom to agree or not with this proposal, but naturally any choice has consequences. And from here comes the criteria we use when making choices: the best choice seems to be the one which also gives you the means to estimate, and check (while you still can do something obvious about it), the consequences you care about. That's one of the reasons why science is preferable to any institutionalized religion.

semnul prostiei

Written by Romeo Anghelache no comments

Oriunde văd un semn chitit (o cruce, un sigiliu, o emblemă, o stemă, o marcă, o medalie, un steag), văd urma apăsată a prostiei supraomenești, mesaju' nămolos al unor minți slabe, un centru de condensare a personalității eternului gură-cască: masonii cu secretele lor degeaba, națiunile cu vulturii și săbiile lor, șefii de biserici cu ridicolele lor căciuli cu cruciulițe și sfințișorii ale căror degete semnifică un prețios nimic, paraziții cu cravate și costume de ciocli, pantofii și călcătura șmecherului de cartier, privirea creștinului de duminică, țăcălia stil bikini sau încuietoare de valiză. Și câte și mai câte...

culturi la noi

Written by Romeo Anghelache no comments

Găsesc în Altermedia un proiect pe nume "Creaționism științific", care'ar fi "disciplină științifică ce studiază crearea Universului din perspectivă biblică". Altfel, Altermedia merită un oarece interes, pare un efort autentic.

Că știința'i plină de discipline, așa'i, da' că perspectiva biblică ar fi (fost, vreodată) una din ele, ba: știința se clădește pe model și verificare, perspectiva biblică n'are nici o treabă nici cu modelarea nici cu verificarea.

Biblicii le zic, și, dacă rămâne v'o'ndoială, mai zic o dată, și tot așa până'ți intră'n cap. Da' nu ce zic biblicii contează (dacă te uiți se contrazic la tot pasu'), contează că ei rămân pe post de "calificați în ceva", iar tu, chiar dacă ești căpos și prinzi greu, atâta lucru cât să dai un ban acolo să trăiască și ei, ai să pricepi. Dacă n'ai prins nici asta, ai auzit ce te'așteaptă; drept că nu pe lumea asta neapărat, da'ți poți permite să riști?

E omenește ca unii dintre noi să bănuie că ceilalți sunt suficient de stupizi să'i accepte de traducători ai "celui de sus". Și de multe ori chiar sunt, altfel n'am avea atâtea religii diferite dar sigure pe ele.

Despre "Fantasticii lilieci" ne zice un nene că fac parte din ordinul Chiroptera: Ordin de mamifere cu aripi membranoase tegumentare; (și la sg.) animal din acest ordin (Sursa: DEX). Spune, drept-credinciosule, care dintre perspectivele biblice de pân'acum au definit cuvintele "ordin" și "mamifer"; și care perspectivă biblică a alcătuit DEX-ul?

Deh. În fine, că'i târziu, te'ntreb așa, într'o doară, și ce dacă ne'a creat "Dumnezeu"? Păi dacă picăm de'acord că ne'a creat, e clar cui revine salariu' cu prioritate: ălora de știau încă înainte ca noi, proștii, s'avem timp să verificăm. Dacă picăm de'acord că nu, îs destui care confundă propria emoție religioasă cu perspectiva biblică, și tot o s'aibă cine plăti biblicilor.

Ce'i aia "a crea" și "Dumnezeu"? Abia când pornești a răspunde ai să afli ce'i cu disciplina asta științifică.

Pân'atunci, ia de răsfoiește Istoria Religiilor de M. Eliade, să nu pornești chiar de la zero: ajută la pus perspectiva biblică însăși în perspectivă.

Rss feed of the articles