Archives 2017 - humanist @ roua.org :

facebook nu există

Written by Romeo Anghelache no comments

Să punem lucrurile'n perspectivă: 1. "dictatoru'" "penal" Dragnea, care are dosar pe rol că a pus vorbă s'angajeze două tanti la un consiliu județean; 2. președintele cu șase case din meditații care afirmă că se termină statu' de drept dacă guvernu' majorității alese (adică corupt) a "dat" ordonanțe de urgență să'l facă scăpat pe "dictator" de dosaru' de mai sus.

Poate unii'n stradă își imaginează că facebook există, și poate că'și imaginează că ei au o idee despre un paragraf sau altu' din ordonanțe. Ei vor să fie riguroși. Zic poate.

Dacă ești riguros, nu poți vota un președinte cu șase case din meditații, mai ales când un alt potențial președinte cu patru case a stat la bașcă c'a vrut morții mă'si. Dacă ești riguros, nu poți fi laolată cu ăia care's acuma'n stradă. Dacă ești riguros, te poți gândi la ce distanță mai e până la maidanu' Ucrainei și ce rol joci tu, prostu' proștilor de proști, în hărmălaia asta. Dacă ești riguros, observi că oricine'i lideru' PSD-ului, ăla'i inima corupției otrăvite. Anu' trecut era Ponta, înainte de Ponta, Năstase, și iar Iliescu. Toți mai răi, mai negri ca Satana; dacă te'ai născut ieri, pe facebook. Ce'au avut ăștia'n comun: un partid de "stânga" cu voturi.

Facebook, prin iluzia că există, absoarbe gunoaiele de pe net, care, pe bază de iluzia asta, își imaginează că fac, zic, dreg și luptă. Mie'mi rămâne "restu'" netului pt. informare.

Poate le explică cineva americanilor că degeaba se isterizează, PSD nu'i de stânga, de mult, încă de pe vremea lui Windows NT 3.51.

PSD doar impersonează stânga fiind oricum mai la stânga decât nuliștii cu slujbă jumate copywriter/jumate hipster/jumate cavaler al dreptății/jumate corporatist și ultima jumate beutor de capucini cu caca, oricum, deși neinformați, născuți special să facă lumină'ntre proștii pe care i'au găsit pe pământ, împrejur, tot ăia care i'au făcut.

Nulistu'i o entitate simplă monocelulară: celula lui se numește clișeu video gif. Se poate obține prin decojire de pe caldarâmu' Pieței Victoriei și Centrului Vechi.

Vrei să fii ales, uite'un tip: alege lupta anticorupție, de la Vadim încoace merge brici, te alegi oricât de prost ai fi. Spaniolii au trecut de etapa asta și aleg pe cei care luptă pt. condițiile de muncă, pare că și românii care există și'n afara spațiului nul facebook.

Breaking news: DNA suspectează de terorism cafeaua arabica, așa că i'a deschis anchetă penală.

*** pe scurt: * minoritatea se vrea tratată special, la egalitate sau superioară majorității (voi aveți voturile da' noi ștaifu', gându' fake cu chichirez). sfatu' meu: get over it, așteptați alegerile următoare. pân'atunci reprezintă zero, nul, are cel mult caracter consultativ.

* PSD, guvernu, parlamentu', n'au nici o obligație să ia în seamă isteriile minorităților sau cele extra-prezidențiale; e datoria lor să devină majorități.

* președintele se poartă iresponsabil și infantil, vorbește de "românii mei", eu vreau să votez un alt președinte, cât mai curând; dac'aș lua'o'n serios aș găsi sigur câteva acuzații clare, curate și necorupte din codu' penal față de care ar avea de dat sama.

* DNA ar trebui să'și facă temele cu responsabilitate, e bine să fii harnic da' oleacă de minte nu strică, mai verifică textu' legilor să te asiguri minimal că un judecător poate lua o decizie fără să'și scuipe'n sân

* SRI e, azi, de 10 ori prea mare, în termeni de efort bugetar față de PIB.

* kind reminder: presa liberă nu se ocupă cu informarea ci cu trăitu' din ad-uri, așa'i în capitalism; n'ai ce să le reproșezi că n'au informat corect, sau c'au tras d'un subiect de l'au făcut rărunchii Satanei, din asta trăiesc ei, e datoria mea să filtrez, să raționez și să trag concluzii. De asta CNA trebuie desființat imediat sau definit strict într'un sens minimal conform art.30(8) din Constituție.

vrei o țară ca afară

Written by Romeo Anghelache no comments

O țară ca afară, ce'nseamnă asta? Să comparăm România cu o țară obiectiv. Comparația o faci natural comparând efortu' economic/numeric al țării (pe o direcție) cu cel al țării obiectiv.

De ex. efortu' bugetar al României, ca proporție din PIB, pt. SRI este de 13 ori mare decât efortu' Germaniei pentru BND, ca proporție din GDPu' ei [(0.452/177)/(0.658/3363)=13]. de ce?

Alt exemplu: un belgian, sau un german, dacă vrea abonament pe toate mijloacele de transport public pe un an, îl cumpără cu o treime dintr'un venit mediu net lunar în țările lor (~650/2000=0.325). un bucureștean are de dat mai mult de jumate din venitu' mediu net lunar (~320/600=0.53) pt. un abonament anual pe toate mijloacele de transport public (RATB+metrou). Adică efortu' românului pt. transportu' public e de 164% față de al germanului/belgianului. de ce?

și tot așa, mă'ntreb ce efort face Ro față de De/Be/Fr/Bg etc., în educație, sănătate, cercetare etc.

Dintr'un profil de eforturi ca ăsta, te prinzi imediat cu ce priorități trebuie să s'ocupe aleșii și funcționarii publici, te prinzi în ce țară ești, și poți defini ce țară vrei să ai, nu f'o lozincă.

Și iar mă'ntreb, dacă n'ai o populație educată, sănătoasă și inteligentă, atunci ce pula mea îți mai rămâne de apărat sau de ținut secret? mai e vreun dubiu d'aci care'i ordinea fundamentală a priorităților? să'ți desenez? să'ți fac un clip pe youtube cu fraza asta?

Vrei o țară ca afară? Fă lista de eforturi relative și'mparte la toată lumea, să știm ce'i de făcut. Sau cumpără tancuri, sau dinți, ești liber (?) să decizi după cum te duce (?) capu'.

Să fie clar, io nu voi o Românie ca Germania/Franța etc., da' voi să știu pe ce bază aleg pe cine cu ce direcție și mai ales de ce'aș face'o.

recapitulare

Written by Romeo Anghelache no comments

Cum ziceam, pen'că democrația i'o societate formată din persoane cu putere politică personal comparabilă (reciproc), partea numărabilă a sursei de putere politică, averea personală, trebe limitată superior; dar cum, ca putere politică, 100 față de 0(zero) e la fel de incomparabil ca 1000 față de 0(zero), o putere politică personală nenulă trebuie acordată de societate fiecărei, oricărei, persoane (și chestia asta se numește libertate).

Va'zică: 1. democrație: averea personală e limitată la o mărime riguros egală cu o viață maximă (azi ~130 ani) de salarii medii pe economie; adică e negociată gata de întreaga societate, în fiecare an; limita e independentă de grupuri politice, e ancorată în viața societății, anume în jurul vieții unei persoane cu venit mediu.

2. libertate: averea personală pornește de la mărimea necesară traiului (adăpost, energie, mâncare, haine, servicii sanitare); venitul minim necondiționat e definit ca sumă de astea.

De observat că ele pot funcționa doar împreună.

Adică o societate democratică și liberă e definită prin: averea oricui poate fi oriunde numai între cele două limite. Ai mai mult, se distribuie către societate, ai mai puțin, se redistribuie dinspre societate. Pricepe și pătura.

Mai sunt detalii de stabilit, da' secundare (de ex. limitarea venitului sau proporția taxelor din venit sau avere).

Astea's două principii fundamentale care, în formularea de mai sus (inteligibilă, cuantificabilă și verificabilă de oricine) trebuie să apară în constituția oricărui stat. Statele care nu le au în constituție nu sunt nici democratice nici libere, sunt tribale. Iar partidele care ocolesc principiile astea n'au nici un rost pe bani publici (aviz USR și "speranțele" dinainte și de după).

Eu îmi anulez activ votu', sau (am să) votez la poziția nici unul până când apare careva care adoptă și promovează principiile astea.

Pân'atunci viața noastră i'o frecție vizibil malignă: totu'n jur îi zgomot și impostură, creaturi disperate să scurme de'o viață (și moarte) degeaba într'o societate subumană.

Pentru context:

Rss feed of the articles