Archives 2012 - humanist @ roua.org :

ACTA și "proprietatea intelectuală"

Written by Romeo Anghelache no comments

ACTA i'o porcărie, pen'că 1. "proprietatea intelectuală" (PI) i'o tâlhărie și 2. servește doar celor deja bogați ce se'mbogățesc din intermediere.

PI i'o tâlhărie pen'că nu există o origine a PI. Dac'am lua PI în serios, atunci am avea un ins care se'mproprietărește cu PI la momentul t, până la momentul t, insu' a cules resurse din mediu și le'a transformat, dacă, pe care le declară PI. Dacă PI implică o plată pt. accesu' la ea, atunci proprietaru' PI trebuie să demonstreze c'a plătit pt. toate resursele care l'au abilitat să creeze PI, apoi să demonstreze că a creat ceva ce nu exista înainte. Da' resursele care l'au abilitat (comunicarea) nu pot fi plătite pen'că nu pot fi enumerate și nici cuantificate, sunt inefabile, la fel cu creația. Așa că a'ți asuma PI înseamnă o tâlhărie: aduni de unde nimeni nu cere vreo plată, apoi ceri o plată pe ce'ai adunat. Deci PI e o formă de abuz de putere echivalent cu tâlhăria. Folosești munca sau existența altora să te dai tu proprietar PI. Du'te'n măta. O tâlhărie are nevoie de sprijinu' legii să poată deveni standard social, de unde ACTA, prin care proprietarii de PI recunosc că nu pot să'și protejeze PI pt. c'o fac prin abuz de termeni, și cer ca Statul să impună legi prin care inefabilu', comunicarea, se plătește și se administrează ca resursă. Asta ar hrăni ș'o grămadă de specialiști în nimic care s'ar implica în administrarea PI, ce să facă toți absolvenții în "științe" politice? Dacă tot ești parazit și prost, măcar să fie o lege acolo care să zică că ți se cuvine să trăiești și tu din tâlhărie. D'aia se cuvine un venit minim necondiționat ca principiu' constituțional, tocmai ca derizoriii ăștia să nu vină cu căcaturi gen ACTA: dacă tot v'ați născut, s'aveți și voi din ce trăi fără s'o mai dați cotită și s'abuzați vocabularu'. Vă faceți iluzii oricum, ăștia de vreți bani pe vorbe, c'o să vă'mbogățiți, o să se'mbogățească avocații ș'alte creaturi ne-"creatoare" din "munca" voastră d'a fi voi înșivă.

PI sau ACTA ar avea sens să protejeze doar extratereștrii, care, dacă apar pe pământ cu PI, măcar e posibil ca PI a lor să nu rezulte din interacția cu noi, tereștrii.

Pe pământ, PI s'ar cuveni doar unuia care se naște din aer, nu se mișcă și nu interacționează cu nimeni și nimic, apoi careva trece pe lângă el și zice: "cât vrei pe proprietatea ta intelectuală?". Da' proprietaru' nostru n'ar ști să răspundă pen'că nu știe vorbi, habar n'are ce'nseamnă "cât vrei pe" și nici gând despre ce'i aia PI, nu mai pun la socoteală că el nu există.

Care bovină a semnat ACTA în numele meu? DEMISIA, a ta ș'a cui te'a pus! papagali nenorociți. plancton.

P.S. Într'o lume în care rahaturi ca ACTA sunt legi, dai în fandacsie și paranoia: văd persoane umblând tăcute, căutând suspicioși pe careva care le "fură" PI, de exemplu culoarea la fular, persoane care au un automat lipit pe frunte care marchează fiecare cuvânt scos: 10 cenți, 15 cenți...jalnic, bre.

ACTA e un atac la comunicare; în esență, e atac la om.

ACTA transformă orice gând într'o chitanță.

Un sistem care acceptă ACTA, sau orice echivalent cu ACTA, e un sistem ilegitim: nu mai reprezintă decât puterea celor cu avere și pe prostu' care crede că gândește. Muie capitalismului.

the elephant in the room: a Constitution of the modern State

Written by Romeo Anghelache no comments

this is a list of principles and concepts which should be part of any modern State's Constitution (version 2.1):

  1. The effective democracy principle: the total wealth of each citizen is limited to an amount equal to a lifetime of average wages per economy (the longest human lifetime officially registered is about 130 years)
  2. The well-tempered bureaucracy principle (The FIFO principle): An official request to bureaucracy from a person is confirmed instantly at the officially marked moment of its receival; the requests are solved in a limited time explictly set by laws, and in the order received (FIFO=First in, first out); where there can be scientifically/objectively defined that there are different classes of bureaucratic themes, then each theme gets its own separate and independent queue and each such queue is dealt with in FIFO order. Changing that order is a crime and the administrator changing it loses forever its right to work in the public service.
  3. The public services principle: education, health and justice are public and mandatory services, payed through taxes. The public services are managed by professionals in the respective domains. The part allocated from the public budget is established by law.
  4. The sovereignty principle: The State can contract debt only from its own citizens and only through the temporary tuning of taxes, approved by referendum.
  5. The authentic democracy principle: financing of electoral campaigns can be accomplished exclusively through the regular party membership fees.
  6. The transparency principle: The undeclared part of personal wealth is not protected by the State.
  7. The guaranteed bank deposit principle: The State only guarantees upto 10 years of average salaries for personal deposits to the banks or credit unions fulfilling the following conditions: a. they are non-profit, b.they make only loans with an interest limited upwardly by the inflation rate and c.their leverage is less than or equal to 3.
  8. The subsistence principle:The State, embodying the democratic agreement of the population, is orientating its policies towards ensuring the concrete right of each citizen to subsistence.
  9. The State-Church separation principle: The State does not administer and does not finance religion or cults.
  10. The knowledge principle: the publicly financed research is a public service and its results belong to the public domain. The research results are permanently and comprehensively accessible to the public without further costs.
  11. The communication principle: The Internet infrastructure is a public service equally accessible to each citizen for communication.
  12. The self-administration principle: the political and administrative decisions are available continuously for public monitoring, and a universal voting mechanism is in place so that each citizen can react or suggest solutions to public problems.
  13. The collaboration concept: in any collective activity, the concept of hiring is replaced with the concept of collaboration. At the end of the collaboration contract each of its signatories own a part of the results according to the initial unanimous agreement.
  14. The representation principle: the right to emit laws or implementation instructions belongs exclusively to the parliament if a direct democracy is not yet functional.
  15. The quality-of-life principle: the maximum number of working hours per day is 6 and may only be decreased in the future
  16. The principle of assisted suicide: A public/non-profit service exists, where any person is free to ask for the service of assisted suicide, the result being that the person leaves this world in dignity and with 100% confidence of not returning to it
  17. The unconditional basic income: each legal resident receives an unconditional minimal income, of a size to be calculated and established by law, yearly.
  18. The ecological principle: the devices consuming non-renewable resources will be tagged as such and will be replaced as soon as science allows.
  19. The principle of delimiting the types of property: the private property is strictly delimited from the public one, the borders and flows between them are continuously monitored by the public; the transformation of public goods or property into private goods or property can only happen after the approval of a referendum.
  20. The free exchange principle: The concept of free exchange is defined by the strict equality between the efforts, measured in percents of personal wealth,  on either side of the exchange. Any other kind of economic exchange is power abuse.
if these principles do not belong yet to the Constitution of a State, then the population of that State is the self-declared slave to the richest of the day, the politicians and those who passed through schools are just their masks and instruments, the democracy and freedom are meaningless, and everybody's life is just jailtime in open air.

you, the reader, are free to take this list and discuss it with your friends, improve it and preserve its spirit (the principles should be simple, clear, and their implementation measurable, or define a new vocabulary which fits the rest of the principles), promote it democratically as an organic part of your country's Constitution.

Don't forget to update the version number.

revizuirea Constituției

Written by Romeo Anghelache no comments

...sau elefantu' din cameră: Constituția deschisă.

iaca ce principii ar trebui să fie la baza Constituției unui Stat modern (versiunea 1.8):

  1. Principiul democrației efective: averea totală personală a fiecărui cetățean e limitată superior la o mărime egală cu o viață de salarii medii pe economie (viața cea mai lungă înregistrată oficial, cifra curentă e 130 ani).
  2. Principiul democrației autentice: finanțarea campaniilor electorale ale partidelor politice are loc exclusiv prin cotizația fixă anuală a membrilor proprii (nu prin donații, nu prin finanțare de Stat)
  3. Principiul suveranității: Statul nu poate angaja datorii decât de la propriii cetățeni și doar prin intermediul variației temporare a taxelor, aprobate prin referendum.
  4. Principiul transparenței: Partea nedeclarată a averii nu este protejată de Stat
  5. Principiul garanției depozitului bancar: Statul garantează până la o limită egală cu 10 ani de salarii medii pe economie doar depozitele persoanelor la băncile sau uniunile de credit care îndeplinesc următoarele 3 condiții: a. sunt non-profit, b. fac doar împrumuturi cu dobândă limitată superior de rata inflației și c. au leverage maxim 3
  6. Principiul subzistenței: Statul, în calitate de acord democratic al populației, își orientează politicile spre asigurarea dreptului concret al fiecărui cetățean la subzistență.
  7. Principiul serviciilor publice: educația, sănătatea și justiția sunt servicii obligatorii, publice, plătite din taxe. Serviciile publice sunt administrate de profesioniștii domeniilor în chestiune. Procentul alocat de la bugetul public se stabilește prin lege.
  8. Principiul separării statului de biserică: Statul nu administrează și nu finanțează cultele
  9. Principiul cunoașterii: cercetarea finanțată public e un serviciu public și aparține domeniului public. Rezultatele cercetării sunt accesibile permanent și comprehensiv publicului fără costuri suplimentare.
  10. Principiul comunicării: Infrastructura Internet e un serviciu public egal accesibil oricărui cetățean pt. comunicare.
  11. Principiul autoadministrării: deciziile politico-administrative vor fi continuu monitorizabile de către public, cu un mecanism universal de votare funcțional astfel încât fiecare cetățean să poată reacționa sau propune efectiv soluții probleme publice.
  12. Principiul colaborării: în orice activitate colectivă conceptul de angajare se înlocuiește cu conceptul de colaborare. La sfîrșitul contractului de colaborare fiecare semnatar deține o proporție din rezultate conform acordului unanim de la începutul colaborării.
  13. Principiul reprezentativității: dreptul de a emite legi sau instrucțiuni de implementare aparține exclusiv legislativului
  14. Principiul calității vieții: numărul maxim de ore de muncă pe zi lucrătoare este 6.
  15. Principiul venitului de bază necondiționat: orice rezident legal în România primește un venit minim necondiționat, al cărui cuantum e estimat științific și stabilit prin lege, anual.
  16. Principiul ecologic: dispozitivele care consumă resurse ne-reînnoibile vor fi etichetate ca atare și vor fi înlocuite sau interzise cât de repede permite știința/tehnica.
  17. Principiul delimitării tipurilor de proprietate: proprietatea privată e strict delimitată de cea publică, delimitarea lor și fluxurile dintre ele e monitorizabilă continuu de către public.
  18. Principiul economiei relative: Schimbul liber e definit de egalitatea dintre eforturile (procentele din avere) de'o parte și de alta a schimbului. Orice alt fel de schimb economic e relație de putere.

dacă principiile astea nu există în Constituția unui Stat, atunci populația acelui Stat e sclava declarată a bogaților zilei iar politicienii și cei școliți doar masca și instrumentele lor, democrația n'are sens, libertatea nici atât, în fine, totu'i o pușcărie în aer liber.

am umblat cu lista asta pe comentarii pe CriticAtac de când au început protestele; între timp au apărut alte liste cu tot felu' de bălării; inclusiv CriticAtac a făcut o "declarație", da' de discutat principiile de mai sus, aproape nimeni din cei ce scriu acolo articole n'a făcut'o.

Trag concluzia că CriticAtac ocupă o nișă de "piață" a discursului ca oricare altă nișă. Eu mă retrag din citit CA și dau jos și linku' spre CA că's sătul de genu' ăsta de aburi până văd o preocupare serioasă legată de principiile Constituționale care ar putea rezolva problemele de azi și cele care se anunță mâine.

Cine consideră lista interesantă, s'o ia s'o crească mai departe, păstrându'i spiritu': - principiile au impact verificabil - sunt simple și ușor de ținut minte - pot fi argumentate solid iar situația din ultimii 50 ani le impune ca soluții.

Pa.

să vedem

Written by Romeo Anghelache no comments

Bogdan Perdivară pe CriticAtac:

Dle nimeni, să vedem:

“Eu vad statul ca instrumetul celor potentati economic de a ne lua islazul”

Nu e exclus să aveți dreptate într-o măsură, dar statul e preferabil, totuși, cuceririi sălbatice de teritorii în virtutea dreptului celui mai tare; statul asigură, cel puțin teoretic, un sistem de apel la justiție și o oarecare protecție împotriva gărzilor oligarhului de peste râu; este, desigur, o instituție imperfectă, la care va trebui cândva să renunțăm, dar deocamdată prefer să mă lupt în justiție cu oligarhul decât să fiu hăituit de o armată de mercenari care trag în plin.

“Ce ar trebui sa fie in proprietate comuna? SI ce nu?”

Resursele neregenerabile de orice fel. Apa, aerul, solul, pădurea. Orice nu a fost creat direct ca rezultat al muncii umane. Pământul, de pildă, poate fi utilizat de comunitate dar nu este proprietate în sensul clasic, ci mai degrabă urmează logica devălmășiei (commons): el nu poate fi vândut sau înstrăinat în afara comunității și este disponibil pentru toți cei dispuși să muncească acolo, fără interpuși, în scopul acoperirii nevoilor de bază și nu al obținerii de profit, eventual cu împărțirea egală a beneficiilor și suportarea egală a pierderilor. Un sistem care mai funcționează prin Melanezia, de pildă.

Mai există, apoi, și “proprietatea” ca gestiune și garantare comună: dacă calitatea aerului, de pildă, sau a apei ne afectează pe toți, industriile cu potențial poluant să se afle sub controlul celor ce ar putea fi afectați. Dacă băștinașii din Borneo ar avea un cuvânt de spus, și nu lacomul stat capitalist indonezian, poate că s-ar putea evita într-o măsură catastrofa ecologică aflată în desfășurare etc. Dacă la Roșia Montană decidenții ar fi sătenii care nu doresc să fie strămutați, și nu “experți” cumpărați cu bani grei, poate că ar exista o șansă și pentru ei. Discuția e complicată, sunt multe de zis.

“Din nevoie sociale, psihice, etc vrem “masini sport”. Nu poti nega toate nevoile sociale. Asa putem nega si televizorul color.”

Suntem învățați social să ne cultivăm aceste “nevoi”. Televizorul și mașina nu sunt nevoi sociale, trebuința de informație și divertisment, ca și cea de transport, da. Însă ele pot fi rezolvate și într-o logică ce sfidează consumul deșănțat. Eu nu am mașină și televizor și nu mă simt cu nimic diminuat ca ființă umană: mă scutesc de reclame neghioabe care-mi întăresc reflexul consumist, am mai mult timp pentru contacte umane nemediate și călătoresc cu trenul, autobuzul ori, în caz de forță majoră și foarte rar, cu avionul. Nu m-am trezit niciodată scăldat în sudoare, îngrozit că nu am automobil.

“nu poti da o lege ca sa limitezi nevoile, placerile oamenilor.”

Nevoile reale nu pot fi limitate cu adevărat, după asta le și recunoaștem: dacă nu mâncăm destul murim de inaniție, dacă nu respirăm suficient ne sufocăm, dacă nu trăim cu alți oameni ne sălbăticim și urlăm în pădure ca lupii, dacă nu ne reproducem dispărem ca specie în câteva zeci de ani. Dacă nu ne cumpărăm țoale Versace sau iahturi sau vile cu trei etaje nu se întâmplă nimic, dar absolut nimic. Poate își dau cu pumnii în cap cei de la Versace, eventual, și speculanții imobiliari. Faceți, vă rog, diferența între satisfacerea unei trebuințe și abuzul consumist pe care îl confundăm cu “plăcerea”. Plăcerea e ok, atâta timp cât pentru satisfacerea ei nu e privat nimeni în trebuințele sale fundamentale. Pot să merg și cu bicicleta, nu e nevoie să fac raliuri urbane cu mașini care consumă 20 la sută, că “asta-i pohta ce-am pohtit”. Ideea e să pohtești mai puțin, ca să permiți și altora să trăiască decent, în limita resurselor existente.

“Daca iau o masina de 100.000 euro SUV 4 x4 etc… sint si mai protejat. ” Vi se inculcă un sentiment fals de protecție: dacă tot mai mulți își iau SUV-uri, în accidente se vor tampona mai multe SUV-uri; “protecția” funcționează doar în logica în care dvs. aveți tanc iar ceilalți merg cu motoreta fiindcă n-au bani de tanc. Dacă își ia toată lumea monștri pe patru roți, monștri pe patru roți se vor tampona. Eu am văzut odată, chiar în fața mea, cum un autobuz s-a ciocnit cu un TIR: s-a lăsat cu morți. Nu vă amăgiți că sunteți în siguranță.

Rss feed of the articles