imperiul e sărac

February 5th, 2017 by Romeo Anghelache

“Noi suntem victimele istoriei”, sintagmă populară’n colonii.

Să vezi de ce, sau, mai degrabă, cum: cum sărăcește un imperiu, cum scormonește prin haznaua coloniilor să’i mai pună la treabă. Cum reușește, sau cum poate încerca asta? Să apeleze la rațiunea coloniei e exact ultimu’ lucru. Mai degrabă basne, mațe și ficați, ficțiuni multe și pe jumate suprapuse să nu se poată descâlci nici unu care’a cetit o carte, zădărăști “simțul civic” care n’are treabă nici cu simțu’ nici cu civicu’. Central e să ții pârghia la vedere, ca adevăr alături de fraze normale, să nu simtă nimeni că s’a petrecut/dezvăluit/învăluit ceva.

Iaca un exemplu, titlu: “Destabilizarea României. Adevărata miză a păpușii infractoare Dragnea. Detalii care DAU FIORI!”. Adic FIORI! nu fiori, îi simți?

textu’i scurt, adevăru’i acolo, alăturarea e normală “știm noi cu Dragnea, păpușa”. flash, dă fuga, dă ochii peste cap, accelerează pulsu’.

doar că “Păpușa infractoare” e aia aleasă majoritar și tocmai d’aia n’are de ce destabiliza ci dimpotrivă. da’ cui îi folosec argumentele, cui? păi, mie: majoritatea aproximează realitatea, un alt nume pentru stânga, minoritatea o caută. Realitatea se simte bine în ea însăși. Doar altcevaurile se simt stingher până la extincție.

după titlu, cu impact, “Ceea ce vedeţi acum în România este aplicarea pas cu pas a unui plan de destabilizare şi rupere a României în bucăţi. Este un proxy-war rusesc.”

Dacă nu ți’a intrat bine’n cap: “În spatele acestui plan sunt ruşii care atacă România informativ pe toate planurile.” Stuchim în sân.

Știm cu toții, în afară de facebook, că România a ratat o iugoslavizare din cauza Satanei urâte din ficați Iliescu și c’ar fi de folos oricărui imperiu sărac de s’ar petrece. Așa că, chiar dacă nu păpușărim ci doar catalizăm, e chiar mai bine, deniability ensured.

Așa că de unde s’o luăm, cu dreapta n’ai cum să convingi mulțimea, ține cel mult 4 ani din 30 și dup’aia, și d’aia, tot a stânga trage; atunci încercăm mai subtil “apolitic” “tehnocrat” “centrist”, măcar la asta ar să pună bot tot nou-născutu’ și se nasc noi și noi tot timpu’.

Deci cel mai bun instrument de furat din colonii e să ții orice e sau pare de stânga la respect (comunism? pfuaii, ficați, mațe, doamne ferește, scuipă’n sân), ca metodă clișeu twitter, repetat, nr. limitat de caractere, animații gif.

Bon, dreapta, dacă n’are lider cu carismă, un Isus, unu care’o zice de la obraz, nu e, că minte, prin definiție, n’are. Deci pas ș’aci.

Așa c’o dăm pe tehnocrație, isterii locale cât să țină tablou’n aburi, cu aer c’are savantlâc în spate (model economic, bursa de la Londra, thinktank cu Harvard etc.): ia de te scoală și dă cu cârca, că știm noi mai bine de ce și cum. Ș’așa ne scriem singuri regulile în virtutea unui model impersonând raționalul, ONG-iști la guvernare :), dreptaci care’și rup până și trișca pt. societate, superb, mai e și de râs. Numim facebook simț civic ș’avem și unde face statistica și aflăm și butoanele sensibile, că de proști nu ducem lipsă.

Problema, totuși, a imperiilor sărace e că dispar prin (lipsa) de forță a lucrurilor, ca pielea pe care șarpele/avere o lasă pt. un nou anotimp, ca accidentele.

Da, România’i dezbinată: bicicliștii beutori de tizane și restu’.

Comments are closed.