despre libertate

August 30th, 2006 by Romeo Anghelache

Citesc dintr’un fragment tradus din Palahniuk şi’mi sună copilăresc, conţinutu’.

“Dacă există o singură regulă pe care o poate încălca, atunci trebuie să o încalce pentru a-şi dovedi libertatea…”, se referă Kierkegaard la Adam biblicu’, şi autoru’ la Kierkegaard. Aş putea să fiu nesigur de ce pomeneşte el exemplu’ ăsta, da’ contextu’i clar: pui muci în hamburgeri, dai cu rahat pe pereţi în WC, dărâmi clădirea unei bănci…

Alegerile astea nu’s dovezi de libertate, îs dovezi că cel care le comite a ales să nu mai fie om. Pt. că om înseamnă un Eu şi un altcareva cel puţin. Şi dacă tu’i arunci o bilă pe autostradă, el face caca’n untu’ tău de alune. În cele din urmă muriţi proşti, amândoi, cu cate’o halcă din curu’ celuilalt în gură.
Că muriţi nu mă’ntristează, ci că muriţi lent şi eu trebuie, trăind şi fiindu’vă vecin, să asist la moartea voastră continuă în libertatea pe care n’o puteţi trăi fără simulacre de dovezi, pe care vă e frică să v’o asumaţi (de ce dracu’? vă intimidează cei ce vă seamănă?) , cea a omului, naturală.

Că eşti tentat să calci orice lege, ok, aşa ne naştem, ca flux. Da’ când un flux îşi percepe o identitate, înseamnă că percepe cel puţin o regulă, dacă nu o lege; fanii convinşi ai lu’ Palahniuk pot să’şi testeze libertatea prin sinucidere: dacă nu’ncep cu asta, toţi plantatorii de muci în hamburgheri îs de fiţă, îs “liberi” câtă vreme plăteşte lumea bilet să se uite sau s’audă, un fel de încercări de fiinţe, pe care lumina nu se opreşte, pe care natura le trece, obosită, la categoria zgomot. Vă pierdeţi vremea.

Dragilor fani Palahniuk, dacă aveţi o carte de identitate eliberată de administraţie, s’teţi fani de fiţă. Treceţi la lecturi, şi fapte, cu conţinut.

Comments are closed.